Cu 1849 de metri mai aproape de nori.

Processed with VSCO with  preset

Nu știu cum să vă spun, dar mie mereu mi-a plăcut mai mult muntele decât marea pentru aerul rece și curat. Poate și din cauză că am crescut între munții pe care i-am văzut aproape toată viața mea indiferent în ce direcție mi-aș fi îndreptat privirea.

De data asta am scăpat două zile de la muncă direct spre vârf. Pentru că am vrut acasă. 

Am căutat pe booking un loc unde să dormim o noapte și ne-am hotarât să rămânem aici. Și n-am regretat nicio secundă. Nu știu dacă undeva aș fi putut să mănânc o ciorbă de cartofi și niște costițe coapte mai gustoase decât aici. Și nici nu cred că în prea multe locuri, gazdele ar fi fost capabile să te facă să te simți ca acasă.

Nu mi-aș fi dorit nimic mai mult decât să mănânc la soare, în aerul curat din curte, înconjurată de verdele pădurii și de albastrul cel mai albastru al cerului senin.

Deși scopul era să nu facem nimic, să stăm la aer și să ne bucurăm de liber, am ajuns să urcăm tot mai sus pe munte, pe drumul cu pietriș care părea că nu se mai termină, până am ajuns aici…

Processed with VSCO with  preset

Și am luat-o pe jos către vârf. 

Processed with VSCO with  preset

La un moment dat am ajuns la zăpada care încă nu se topise, deși soarele ardea bine de tot.

Processed with VSCO with  preset

M-am și îndrăgostit de brândușele pe care le-aș fi luat acasă cu tot cu pământ. Acum stau să mă gândesc dacă rămân lalelele preferatele mele, sau au fost detronate. 

Processed with VSCO with  preset

Cum să nu te bucure minunile astea? 

De pe cel mai înalt vârf din Apuseni, celelalte vârfuri se vedeau cam așa…

Processed with VSCO with  preset

O priveliște care îți taie respirația la propriu. 

Processed with VSCO with  preset

Unde mai pui și faptul că te simți cu atât de mulți metri mai aproape de nori? 

Processed with VSCO with  preset

Am ajuns și aici…

Processed with VSCO with  preset

… și mi-aș fi dorit parcă să mai rămân acolo câteva zile bune. Mă tot gândesc cum ar fi fost să fie chiar acolo sus o căbănuță ca să te poți trezi dimineața cu un așa peisaj. 

Processed with VSCO with  preset

Undeva mai jos, am trecut și pe lângă pârâul ăsta care era atât de mic și curgea atât de fioros. Și ne-am oprit să-l ascultăm. Toată liniștea era acoperită de păsări și de apă. Nimic mai mult. Pustiu plin de frumos. 

Processed with VSCO with  preset

Processed with VSCO with  preset

Parcă muntele are o energie specifică, o energie care te face să te simți ca acasă, care te face să simți pulsul naturii și să îți dorești să te întorci acolo sus cât mai des posibil. 

Apusenii din România. Frumoși tare, nu? I-am pozat cu Nikon, singurul lucru al meu pe care îl iubesc din suflet. În rest, doar pe oameni.

 

 

Nici pozele nu ar fi fost, nici aerul rece nu s-ar fi simțit dacă nu ar fi fost persoana care se gândește la fericirea mea. Cel mai iubitu. 

 

Mulțumesc pentru minune.

 

…………….

Ale

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s